alb

Exista ceva linistitor in albul de afara. Zapada cade si se aseaza pe case, masini si copaci si parca ascunde, pentru cateva momente (ore, zile), uratenia sau simplitatea lucrurilor din jur. Doar iarna te pomenesti ca stai in geam la 2AM uitandu-te la cerul negru rozaliu fara sa simti frigul care-i stapan pe afara.
Oricum, as vrea sa ne paraseasca linistea asta. E nevoie de un pic mai mult soare, de copaci care se trezesc din amorteala si de pasari care isi amintesc, din nou, sa cante. Este loc de mai multi nori albi, de mai mult soare si de frunze calde verzi.
Astept astenia si boom-ul de energie care urmeaza dupa.
Astept semestrul doi si noile proiecte in voluntariat.
Astept.