din borcan

Stii cum e cand ai o mie de ganduri intr-o zi si iti vine sa le notezi atunci undeva dar ori suna telefonu ori se ia curentu si apoi te apuci de alte lucruri uitand sirul de ganduri de mai devreme? Mai mult ca sigur ai patit si tu asta. Acele ganduri, nefiind spuse si nefiind consumate raman in borcan si se tot aduna. Asta pana cand, intr-o seara ca asta dupa ce curatenia s-a facut, hainele stau cuminti la uscat si tot asa si vasele, ajung sa ma rup de net pt. o juma de ceas si incep sa scot rand pe rand, ganduri din borcan.
De cand m-am mutat singura m-am afundat intr-o rutina saptamanala, rutina care imi place si imi face bine.E un fel de safety zone. Avand, in permanenta, fiecare lucrusor la locul lui, praful sters si hainele puse ordonat la locul lor in dulap, la sf. zilei ma pierd intr-un fel de liniste.
Stiind ca am un nr. exact de prieteni si de asa zisi prieteni, mi-ajunge. Am obosit sa imi fac noi cunostinte, sa o iau de la zero cu orisicine. Incerc sa repar relatiile din prezent, dar nu mai sunt dispusa sa fac compromisuri sau sa mint pt. a ma face placuta de acel prieten aflat in toane si cu moralu sub nivelu marii.
Asa se intampla cu astia mofturosi ~ au putini oameni de-i suporta ~ si, poate ca nici nu-i nevoie de foarte multi oameni prin preajma. Cateodata esti satul de problemele tale si parca nu mai poti sa le auzi si pe ale altuia. Te astepti ca indivizii sa te cunoasca si cand dau de mai bine. Ei bine, nu se prea intampla asa. Stiu n cazuri din experienta proprie si asa m-am saturat sa dau cu capu de ziduri, ziduri care inainte erau pene. Nu suntem insule de sine statatoare, deci avem nevoie de alti oameni pe langa noi: unii sa ne certe, altii sa ne invete si unu-doi care sa rada si sa planga cu/de noi.
E atat de frustrant cand gasesti o persoana cu care faci click si care aleg sa nu stea mult prin zona din cauza unor frici. Piesele se potrivesc, indivizii se inteleg si se ajuta, se petrec si cunosc acceptand un + in langa viata lor de fiecare zi.

In alta ordine de idei o sa (mai) recunosc ca mi-e dor sa merg cu trenul si ca am ajuns sa nu imi mai suport zodia. Sunt un geaman fixist. In banca stau mereu la geam, in partea stanga a incaperii. Aerisesc camera zilnic de vreo cinci ori, indiferent de cat de frig e afara si, cand ma plimb cu prietenii pe Eroilor, si nu numai, aleg sa merg pe extrema stanga.
Se mai intampla sa incep trei proiecte si, pe cand imi amintesc de unul dintre ele si vreau sa lucrez la el m-apuc de un al patrulea proiect. (asta fiind unul din marele defecte ale zodiei, deci si al meu)

[…] Aveam mai multe ganduri de scris initial, dar m-am hotarat brusc sa ma trantesc la un film.

Anunțuri

2 gânduri despre “din borcan

  1. Citind „Am obosit sa imi fac noi cunostinte, sa o iau de la zero cu orisicine” ma intrebam daca nu-s infinit mai obositori xx ani petrecuti cu tine insuti. Sau poate ca nu, poate ca unicul „mariaj” de succes e ala cu care ne nastem. 😀 Ma rog aberez si ma opresc. Numai de un alt mofturos nu cred ca ai chef acum 🙂

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s